Vizualizaţi varianta PDF a acestui material aici.

Felul în care ne organizăm gospodăria, felul în care o întreţinem şi mai cu seamă felul în care construim ne afectează în primul rând pe noi, dar afectează şi pe vecinul nostru, şi întreaga localitate în care trăim.

Iată ce spunea acum o jumătate de secol marele arhitect G. M. Cantacuzino, în cartea sa “Despre o estetică a reconstrucţiei”:

“Exteriorul caselor e un tribut pe care cel care o construieşte, îl plăteste omului de pe stradă, o datorie faţă de localitate, adică faţă de societate.”

Chiar dacă fiecare din noi consideră că este suveran în propria curte şi că acolo poate să facă orice, dacă stăm să ne gândim puţin şi la cei din jur, ne dăm seama că unele din faptele noastre pot face rău celor din jur.

Spre exemplu, poate că de pe acoperişul casei mele zăpada cade în curtea vecinului, care astfel are de lucru şi bătaie de cap din cauza mea. Sau poate că înălţimea prea mare a casei mele, şi faptul că am aşezat-o prea aproape de gard îi umbreşte curtea şi trebuie să şi-o reorganizeze din cauza mea. Sau poate că musafirul care a bătut drum lung să vină până la mine sperând să regăsească liniştea şi pacea din căsuţa bunicii sale, este întâmpinat de o casă mare, colorată vioi, de o poartă din inox, de o curte betonată ,şi de “termopane”.

Locuind la sat nu trebuie să dăm aparenţa locuirii la oraş. Viaţa la ţară are avantaje uriaşe faţă de viaţa la oraş şi sunt necesare niste intervenţii minime pentru a îmbunătăţi condiţiile actuale de trai.

Nu vom avea nimic de câştigat dacă vom transforma satul nostru maramureşean într-o localitate semi-urbană fără personalitate. Ar fi un regres ale cărui dezavantaje urmaşii noştri le vor simţi din plin.

Primul şi cel mai important îndemn pentru localnici :

PĂSTRAŢI CASELE VECHI !

Acestea fac parte din averea satului în care trăiţi.

Vânzând casele vechi şi înlocuindu-le cu case noi, localităţile Budeşti şi Sârbi vor arăta în scurt timp ca oricare sat, de oriunde în lume. Nu veţi mai avea o identitate proprie, care să vă facă unici în lume. Doar bisericile din lemn vor rămâne mărturie a frumoasei Ţări a lemnului care a fost odinioară Maramureşul.

Setul de reguli arhitecturale pentru localităţile Budeşti şi Sârbi şi Catalogul cu case în stil tradiţional - lucrări realizate în cadrul programului finanţat de Ordinul Arhitecţilor - sugerează câteva modalităţi de a îmbunătăţi condiţiile de trai în casele vechi, care sperăm că vă vor încuraja în a păstra şi folosi căsuţele bătraneşti.

Dacă, în urma consultării acestor documente nu veţi fi convinşi că vă veţi putea obţine casa visurilor, transformând o căsuţă bătranească, poate că vă veţi convinge că nu trebuie să o demolaţi şi să o înlocuiţi cu o casă nouă, modernă şi fără identitate locală. Păstraţi căsuţa bătrânească şi daţi-i o utilitate - spre exemplu atelier de lucru - sau pur şi simplu închideţi-o după ce i-aţi făcut minime reparaţii astfel încât apa să nu pătrundă înăuntru, şi poate peste câţiva ani îi veţi găsi o utilitate pe măsura importanţei care o are în cadrul satului.

Al doilea îndemn pentru localnici :

CONSTRUIŢI ÎN STIL TRADIŢIONAL !

“România nu este un colţ oarecare de pământ care poate fi reconstruit după calapoade adunate de oriunde. Geopolitica României e bine precizată. Idealul nostru nu este de a semăna cu orice, dar de a lua de oriunde ceea ce ne poate fi util şi de a-l integra în sistem propriu.” G.M.Cantacuzino - “Despre o estetică a reconstrucţiei”

Haideţi să regăsim împreună frumuseţea şi farmecul caselor tradiţionale, şi să reluăm câte ceva din elementele lor caracteristice, atunci când construim o casă nouă.

Spre exemplu, acoperişul înalt, în 4 ape este elementul cel mai important, care defineşte arhitectura tradiţională maramureşeana; el oferă un spaţiu foarte potrivit pentru amenajarea dormitoarelor şi este varianta cea mai economică pentru o mansardă, deoarece nu necesită ridicarea unor pereţi suplimentari. Daca planşeul peste parter este corect dimensionat, singura problema ce rămâne de rezolvat este lumina naturală în spaţiile de la mansarda. Atât Setul de reguli arhitecturale pentru localităţile Budeşti şi Sârbi cat şi Catalogul cu case în stil tradiţional oferă câteva soluţii pentru această problemă.

Al doilea element definitoriu pentru arhitectura tradiţională maramureşeana este folosirea lemnului ca material de construcţie:

• pereţii din bârne din lemn
• acoperişul din şindrilă din lemn
• tâmplăria din lemn
• scări, balustrade din lemn
• poarta şi gardul din lemn
• elementele prispei (şatrei) : stâlpi şi grinzi din lemn
sau
• în cazul în care nu este folosit niciunul din elementele mai sus menţionate, pereţii exteriori ai casei (sau cel puţin câteva suprafeţe) pot fi placaţi cu lambriuri din lemn.

Al treilea element caracteristic este prispa (şatra) şi ritmurile ei. Casele moderne au şi ele nevoie de o terasă şi poate fi foarte simplu ca această terasă să fie gândită pornind de la prispa tradiţională. O prispă îmbogăţeşte imaginea unei case şi, în plus, o protejează.

Iata cele 3 elemente importante care trebuie să apară în compoziţia unei case maramureşene, pentru ca ea să aparţină locului.

Pentru alte detalii (felul cum se recomandă a fi tratat soclul, tâmplăria, curtea sau împrejmuirea) poate fi consultat pe larg volumul Analiza tipologică şi morfologică, şi într-o formă concisă Setul de reguli arhitecturale pentru localităţile Budeşti şi Sârbi. Sau puteţi, pur şi simplu, să alegeţi o casă din >Catalogul cu case în stil tradiţional pentru localităţile Budeşti şi Sârbi care oferă şi avantajul unei economii pentru bugetul aferent proiectării şi autorizării casei dumneavoastră.